Mihai Ghimpu – Preşedinte interimar şi Speaker concomitent?

Accederea lui Mihai Ghimpu în funcţia de Preşedinte interimar al ţării în mod imperativ trebuie să ducă la îndeplinirea de către Serafim Urechean a atribuţiilor de Preşedinte al Parlamentului. Mihai Ghimpu a avansat spre interimatul funcţiei de Preşedinte din calitatea de Preşedinte al Parlamentului, moment din care se află în exercitarea a două funcţii în stat – Preşedinte al ţării şi Preşedinte al Parlamentului. Trebuie de remarcat că între atribuţiile unui Preşedinte interimar şi ale unui Preşedinte ales nu există nici o deosebire. Chiar dacă Mihai Ghimpu deţine doar temporar funcţia de Preşedinte de ţară, el deţine toată plenitudinea atribuţiilor prezidenţiale fără excepţie. Situaţia dată cade sub incidenţa a 2 articole din Constituţie – art.70 şi 81, – articole care instituie incompatibilitatea calităţii de deputat şi Preşedinte de ţară cu orice altă funcţie retribuită. O persoană nu trebuie să deţină în acelaşi timp două dintre cele mai importante funcţii în stat, funcţii ce ţin de putere executivă şi legislativă. Aceasta contravine nu doar articolelor menţionate din Constituţia RM, dar principiului de drept ce ţine de separaţia puterilor în stat. Trebuie evidenţiat faptul că situaţia temporară în care Mihai Ghimpu va deţine funcţia de Preşedinte interimar poate fi mai mult decât temporară, întrucât în cazul eşecului alegerii Preşedintelui interimatul se va prelungi până aproape un an sau chiar mai mult.

Art. 91 din Constituţie prevede că „dacă funcţia  de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă  Preşedintele  este  demis ori dacă se  află  în  imposibilitatea temporară  de  a-şi  exercita atribuţiile, interimatul  se  asigură,  în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru”. Această formularea ar putea sugera că Preşedintele Parlamentului asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al ţării din calitatea funcţiei deţinute, astfel păstrându-şi ambele funcţii. Constituţia nu prevede expres dacă în situaţia dată Speakerul trebuie sau nu pe perioada interimatului funcţiei de Preşedinte de ţară să îndeplinească şi funcţia din Parlament. Dar, logica articolelor din Constituţie privind incompatibilitatea funcţiilor, precum şi cea a articolului 6 din Constituţie care prevede separaţia puterilor în stat, face din art.91 din Constituţie doar un mecanism care asigură ca funcţia de Preşedinte de ţară să nu va rămână vacantă, evitînd astfel crearea unui vacuum de putere.  În context, în cazul interimatului funcţiei de Preşedinte de ţară funcţia de Preşedinte de Parlament este doar un mecanism de accedere spre interimat şi de evitare a unui gol instituţional, nu şi o posibilitate de a cumula atribuţiile a două funcţii.

Prin urmare, ţinând cont de inadmisibilitatea cumulării funcţiei de Preşedinte al ţării şi Preşedintelui de Parlament, dar şi a posibilităţii delegării atribuţiilor Preşedintelui de Parlament unui vicespeaker, în momentul accederii la interimatul funcţiei de Preşedinte al ţării Preşedintele Parlamentului trebuie pe durata interimatului prezidenţial să fie suspendat din funcţia deţinută în Parlament sau să delege atribuţiile de Speaker. Art. 15 alin.2 al Regulamentului Parlamentului prevede o astfel de posibilitate, astfel „vicepreşedinţii Parlamentului îndeplinesc, în modul stabilit de Preşedinte, atribuţiile Preşedintelui, delegate de acesta, la solicitarea sau în absenta lui, inclusiv semnează legile şi hotărârile adoptate de Parlament”. În context, Preşedintele Parlamentului legal poate delega pe o anumită perioadă atribuţiile funcţiei către un vicespeaker.

În situaţia Republicii Moldova atribuţiile Preşedintelui Parlamentului urmează a fi delegate prim-vicespeakerului. Aşadar, pe durata perioadei în care Mihai Ghimpu va îndeplini interimatul funcţiei de Preşedinte al ţării, atribuţiile Preşedintelui Parlamentului trebuie să fie îndeplinite de Serafim Urechean.

În judecarea situaţiei date, exemplul României, care are o Constituţie foarte similară cu cea a Republicii Moldova, este cel mai elocvent. Astfel, în Aprilie 2007 când Traian Băsescu a fost suspendat din funcţia de Preşedinte al României, interimatul a fost asigurat de Nicolae Văcăroiu, Preşedintele Senatului, care la rândul său pe durata interimatului a delegat atribuţiile funcţiei de la Senat vicepreşedintelui Doru Ioan Taracila.

Ar fi bine ca noua Coaliţie de guvernare să fie un exemplu şi să acţioneze în spiritul legii, ci nu cum a acţionat Vladimir Voronin, când a cumulat primele funcţii din stat justificându-se prin anumite inexactităţi constituţionale şi legale.