Preşedintele noului Parlament intră în interimatul funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova?

Acesta este titlul unui interviu realizat la Europa Liberă cu Alexandru Arsenie, profesor universitar şi expert în drept constituţional. Sincer să fiu, am fost mai mult decât surprins şi nefiind de acord cu unele afirmaţii făcute, voi face unele remarce la următoarele:

„În conformitate cu prevederile constituţionale şi anume articolul 78 din Constituţia RM stabileşte că şeful statului este ales de către Parlament. Adică Parlamentul actual este de o nouă legislatură şi numai el este în drept să aleagă şeful statului. Adică şeful statului ales de Parlamentul precedent deja cade sub dreptul de a fi reales. Nu a ales Parlamentul la 3 iunie şeful statului. În aceste condiţii domnul Voronin este acum preşedinte interimar. Cum va fi ales preşedintele Parlamentului de această legislatură, mandatul preşedintelui interimar expiră.”

1. Voronin în prezent nu poate fi preşedinte interimar întrucât conform art. 91 din Constituţie interimatul intervine doar în caz de vacanţă a funcţiei (expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces) ori dacă se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile. În context, pentru a interveni mai întâi vacanţa funcţiei şi apoi interimatul, în cazul lui Voronin poate fi pusă în discuţie doar problema expirării mandatului. Dar art. 80 din Constituţie prevede explicit că mandatul preşedintelui se exercită de la data depunerii jurământului până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales. Aşa dar, ţinând cont că un nou preşedinte încă nu a fost ales, respectiv nu a depus jurământ, mandatul lui Voronin este încă activ, chiar dacă încalcă termenul de 4 ani.

2. Interimatul funcţiei trebuia să intervină în momentul în care Voronin a fost ales Speaker. Fiind în incompatibilitatea prevăzută de art. 70 şi 81 din Constituţie privind exercitarea de către deputat şi Preşedinte a oricărei alte funcţii retribuite, iar funcţia de Speaker este una retribuită prin lege, el trebuia să aleagă ori între Preşedinte sau Speaker, în context să-şi dea demisia dintr-o funcţie. În cazul în care îşi dădea demisia din funcţia de Preşedinte intervenea vacanţa funcţiei şi interimatul, care urma să fie exercitat de Speaker, adică tot de Voronin. Dacă s-ar fi întâmplat aşa, abia atunci ar fi fost corectă afirmaţia dl. Arsenie, dar aceasta s-ar fi produs datorită demisiei din funcţie, ci nu graţie nealegerii preşedintelui cum afirmă domnia sa.

3. Acum, după constituirea legală a Parlamentului, Voronin din nou va fi în incompatibilitate, pe lîngă art.70 şi 81 din Constituţie şi Legea privind statutul deputatului în art. 3 spune că mandatul de deputat este incompatibil cu funcţia de Preşedinte, deci în termen de 30 de zile el trebuie să demisioneze din funcţia incompatibilă cu funcţia de deputat. Dacă Voronin nu face acest lucru, conform art. 5 din Legea privind statutul deputatului, el este suspendat de drept din funcţia incompatibilă, adică din cea de Preşedinte. Dacă demisionează din funcţia de deputat el rămâne încă Preşedinte, dar ţinând cont de faptul că este al 2 său mandat, Voronin va pierde şi funcţia de Preşedinte şi funcţia de deputat. Prin urmare, renunţarea la funcţia de deputat pentru a fi încă Preşedinte ar putea fi logică doar în contextul în care se va dori provocarea alegerilor anticipate şi menţinerea/folosirea funcţiei de Preşedinte pentru noile anticipate.