DECUPLAREA ALEGERILOR PREZIDENŢIALE DE CELE PARLAMENTARE

…continuare a postării precedente

Problema încălcării termenelor legale a duratei mandatului prezidenţial, a datelor privind  alegerea şi investirea Preşedintelui, ţine de o serie de aspecte constituţionale.

În prezent art. 61 alin.3 din Constituţie stipulează că „alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvare”. În context, este necesar de arătat că, conform Hotărârii Curţii Constituţionale nr.31 din 10.11.97, „mandatul Parlamentului se încheie la expirarea termenului de 4 ani de la data alegerilor”.

Astfel, faptul că alegerile se desfăşoară în termen de 3 luni după expirarea mandatului, adică 4 ani de la data precedentelor alegeri, înseamnă că data alegerilor parlamentare va avansa calendaristic în fiecare 4 ani. Prin urmare, în 2001 alegerile au fost organizate pe 25 februarie, în 2005 pe 6 martie, iar în 2009 vor fi pe 5 aprilie. Această situaţie, ţinând cont de faptul că alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale se desfăşoară în consecutivitate imediată, îngreunează alegerea şi investirea Preşedintelui în termen constituţional, deci odată la 4 ani odată cu depunerea jurământului. Aşa dar, Constituţia oferă posibilitatea avansării calendaristice a alegerilor parlamentare, însă nu oferă aceeaşi posibilitate şi pentru alegerile prezidenţiale. Prin urmare după alegerea şi investire Parlamentul practic se află în imposibilitate de a alege în termen constituţional Preşedintele ţării. Un exemplu elocvent este situaţia curentă, când alegerile parlamentare se vor desfăşura pe 5 aprilie, în timp ce mandatul Preşedintelui expiră pe 7 aprilie, astfel noul preşedinte nu va putea fi ales şi investit în termen.

În context, pe lângă faptul  că însăşi logica desfăşurării alegerilor parlamentare la 3 luni anume după expirarea mandatului este de principiu litigioasă, ea mai creează şi dificultăţi legate de termenul alegerii Preşedintelui ţării.

 

• O propunere care ar soluţiona problema ar fi ca această prevedere să fie eliminată, iar data alegerilor parlamentare, pentru a respecta şi  termenul de 4 ani al mandatului parlamentar, să fie stabilită prin lege într-o dată fixă (spre exemplu în prima duminică dintr-o anumită lună). Astfel, va fi respectat şi termenul de bază al mandatului de 4 ani, dar şi va fi evitată avansarea datei alegerilor parlamentare care periclitează alegerea în termen a Preşedintelui ţării.

Dar şi aşa, soluţia propusă, însă, nu va remedia o altă problemă destul de importantă legată de faptul că cuplarea alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale creează probleme faţă de stabilitatea funcţională a instituţiilor publice. După investirea Parlamentului nou ales urmează procedura de alegere a Preşedintelui ţării, care trebuie să fie ales cu votul a 61 de deputaţi. Deci, piatra de încercare a funcţionalităţii noului Parlament o va constitui alegerea Preşedintelui ţării. Astfel, o majoritate capabilă să formeze Guvernul ar putea fi incapabilă să aleagă Preşedintele, iar în cazul în care alegerea Preşedintelui este imposibilă în cadrul a două scrutine nou alesul Parlament poate fi dizolvat de către Preşedintele în exerciţiu (în 2000 Parlamentul deja a fost dizolvat din acest motiv, iar în 2005 se vehicula intens această posibilitate). Aşa dar, se purcede la noi alegeri parlamentare şi aceasta în pofida faptului că Parlamentul abia a fost ales. Efectuarea unor alegeri anticipate imediat după efectuarea alegerilor în termen, datorită incapacităţii nou aleşii deputaţi de a alege Preşedintele (care nu este funcţia de bază a Parlamentului), este o desconsiderare a voinţei poporului care recent fusese deja exprimată. Deci, situaţii conflictuale care ar putea duce la crize în funcţionarea instituţiilor publice trebuie minimalizate.

• O ieşire din situaţie ar fi decuplarea alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale, astfel ca imediat după investire Parlamentul să nu fie confruntat cu o situaţie pasibilă (datorită unei majorităţi de 61 de mandate) să ducă la dizolvarea Legislativului, fără ca el să treacă la îndeplinirea nemijlocită a  funcţiei principale – creaţia legislativă. România a efectuat decuplarea alegerilor prin majorarea mandatului prezidenţial la 5 ani. În condiţiile RM, unde Preşedintele nu este cea mai importantă instituţie în stat, o astfel de majorare a mandatului nu va produce efecte în detrimentul valorilor democratice.

De asemenea, pentru a interpreta corect art.80 al Constituţiei (problemă abordată aici) în sensul că mandatul Preşedintelui ţării este de 4 ani şi poate fi prelungit, prin lege organică, doar în caz de  război sau de catastrofă, iar mandatul încetează doar la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales,

• este necesar ca art. 90 alin.1 din Constituţie să fie modificat în sensul eliminării prevederii că vacanţa funcţiei prezidenţiale poate interveni şi în cazul expirării mandatului. În această situaţie, mandatul Preşedintelui RM va fi similar cu cel al Preşedinţilor USA sau României, care depun jurământul de investire exact în aceeaşi zi, odată la 4 ani în cazul SUA, şi, deja, odată la 5 ani în cazul României.